sâmbătă, 31 octombrie 2009
Viata si dreptul la viata
De la bobul de țărînă,la rămășițele care merg inapoi in țărînă, viata are calatoria ei tainică spre infinitul timpului nedeslușit.De la fătul din burta mamei,la bătrînul cu baston, sunt atîtea urcușuri si coborîșuri.Si totuși calatoria vieții ,pe cat e de tainica,pe atît e de frumoasa.Incepînd de la copilaria frageda,unde inocenta si bucuria da atata savoare vieții.Apoi trecand prin ,,valea curiozitații,,sau adolescența,unde toate au ceva de ascuns si cautam sa intelegem esenta lucrurilor.Aici sunt cele mai multe intrebari pe cere le poate gandi o minte de om,si care îl urmaresc in mare parte din viata.De ce?,Cum?Oare?Dacă?Pentru ce?etc..îl duc pe om la setea de cunoastere,de a acapara cît mai multa informatie.Ajuns la maturitate incepe să confrunte cu realitatea percepută de el pînă atunci,si realitatea celorlalți.Asa incep divergențe de opinii care duc la cautarea si mai adîncă a adevărului.Și cand descoperi anumite lucruri,bucuria satisfactiei de a gasi,este innabușită de realitatea cu care te confrunți.Și uite asa incepe omul să se incurce si să nu mai gaseasca sens in viață si isi pierde interesul si bucuria de a trăi.Pentru că niciodata nu o sa fie multumit cu un singur rezultat,o singura parere.E intr-o cautare continua de ceva,nu stie anume ce?dar caută și pierde esenta,dreptul de a trai liber si de se bucura de lucrurile simple si frumoase ale vietii. Si acum ma aduce la intrebarea,de ce omul renunta la dreptul la viata?,,În 2007, americanul Craig Ewert, bolnav incurabil, a ales să moară într-o clinică din Elveţia. Mai mult, a acceptat ca ritualul să fie filmat. Moartea sa a devenit un documentar vizionat în toată lumea: "Dreptul la Moarte!",,Şi un român şi-a pus capăt zilelor cu ajutorul cilnicii Dignitas, singura din Elveţia care acceptă şi pacienţi de altă naţionalitate decât cea elveţiană.
Numai că românul nu suferea de nicio boală incurabilă. A vrut pur şi simplu să moară. A lăsat în urmă doar un bilet de adio prietenilor,,Pierderea sensului vietii,este strîns legata de ruperea relației dintre om si Dumnezeu.Numai Dumnezeu are drept asupra vietii si asupra mortii.Nimeni in afara de El nu are acest drept.Iov in suferinta lui n-a renuntat la dreptul de a trai,si nici nu a vrut sa se sinucida.Asadar ce da omului dreptul sa-și i-a viata?
Eutanasia-da sau nu?
Acest articol este scris in cadrul concursului,,Asul de romb,,In afara de mine vor mai participa si:
Geocer,
Simion Cristian,
Gamalia,
Rappa_ru,
Elena Marin Alexe
Turisticus.
Daniel Mihai,
Iulia,
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Sincere felicitari! Asta e o adevarata pledoarie pentru viata si adevaratul sens al relatiei om-Dumnezeu.
RăspundețiȘtergereChiar acum te voi vota. Tu chiar meriti.O zi cu har sa ai!
Wow...ce articol...foarte buna tematica implicata Florin:)...astept si ultimele articole, dupa care voi acorda si eu votul...un weekend placut:)
RăspundețiȘtergere@Va multumesc de aprecieri doamna Elena,o zi minunata va doresc!
RăspundețiȘtergere@Andrei,tot ce se naste si moare are dreptul la viata!Valoarea vietii insa,o putem da numai noi prin deciziile pe care le luam de fiecare data!O dupa-amiaza placuta sa ai:)
RăspundețiȘtergereCorect...multumesc la fel:)
RăspundețiȘtergereDaca ar mai fi o a doua sansa de a trai i-as mai intelege pe cei ce vor sa moara. Dar viata e doar una singura! De ce vor sa plece asa devreme? E un mister...sau o boala!
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereEutanasia? Nici da, nici nu. Poate. E alegerea fiecaruia pentru ca Dumnezeu ne-a lasat sa alegem. Viata este dar divin si nimeni nu are dreptul sa ia o viata. Sinuciderea este, de asemenea, un pacat. Dar e usor sa spunem lucruri mari cand ne e bine. Nu vreau sa fiu in situatia de a alege. As vrea sa nu fie nimeni in situatia asta. Din pacate sunt oameni care ajung si apeleaza la gestul acesta din disperare sau satui de durere.
RăspundețiȘtergereNumai Dumnezeu poate vedea in sufletul unui om chinuit.
nu am convigeri religioase. cred în bine.
RăspundețiȘtergeresunt de acord cu eutanasierea.
acceptam faptul ca un tânar merge la razboi, stim ca va ucide sau va fi ucis si negam unui bolnav terminal sansa unei morti digne.
nu cred ca as putea participa la eutanasierea unei persoane, dar as putea accepta decizia ei de a muri.
nu as putea accepta sa fiu o povara familiei mele.
Daca nu putem decide cand sa ne nastem macar sa putem decide cand sa murim.
RăspundețiȘtergere@Marada,bine punctat:)Multumesc de vizita si o saptamana buna!
RăspundețiȘtergere@Ema,cu asta ai spus tot,,Viata este dar divin si nimeni nu are dreptul sa ia o viata. Sinuciderea este, de asemenea, un pacat.,,Sunt total de accord!O saptamana buna iti doresc!
RăspundețiȘtergere@Turisticus,si cine ne da acest drept?O saptamana plina de frumos!
RăspundețiȘtergere