Acolo unde se termina cuvintele,tacerea incepe sa vorbeasca.La marginea gandurilor involburate ce se lovesc intre ele ca niste valuri zgomotoase de stancile ascutite.Acolo unde apune soarele si vraja noptii se asterne,ma lupt cu mintea mea si tacerea se asterne.Ma intorc cu ani in urma la primul fior de dragoste,la primul sarut, prima atingere tandra.Cuprins de melancolia ce se ingana tantru cu soaptele noptii imi las gandul sa alerge liber sa se scalde in aroma florilor de primavara ce si-au revarsat petalele prin geamul meu deschis.Curand Morpheu isi face simtita prezenta jucandu-se delicat cu pleoapele mele care atarna din ce in ce mai greu si ma las purtat pe taramul viselor acolo unde nu exista bariere,stopuri si zavoare,acolo unde sufletul alearga liber.
Mocanu Florin
Mocanu Florin
Visul, si, as adauga, Iubirea sunt calitaile minunate ale omului de a se autodepasi. De multe ori ne simtim prizonierii propriei noastre persoane din pricina luptei pentru existenta. A fi liber este, probabil, cel mai de pret dar pe care il poti primi de la viata... PS: Abia acum am reusit sa dau de blogul tau pentru ca nu ii gaseam link-ul. Multumesc pentru comentariu. Si eu astept noi postari...e interesanta combinatia tehnologie/creatie. Multa inspiratie sa ai!
RăspundețiȘtergereM-am gandit ca nu trebuie sa ascundem latura noastra sensibila,chiar daca dam impresia de duritate avem so o inima de care trebuie sa avem grija.Sa iubesti si sa fii iubit e implinirea totala.Multumesc ptr comentariu iar daca ai nevoie de inspiratie ,nu trebuie sa te uiti prea departe,priveste la tine in suflet si scrie ce simti in cuvintele tale asa cum ai scris si pana acum asta te face deosebit si unic,nu o copie palida.Te mai astept pe aici:)
RăspundețiȘtergere