luni, 14 septembrie 2009

om intre oameni

De mult ma gandesc sa postez ceva fragmente din experientele mele de viata,cu intamplari reale pe care le-am trait in urma cu ceva timp.Ele vor cuprinde dialoguri si descrieri ale locurilor prin care am poposit in trecerea mea pe acest pamant.Dar cel mai mult vreau sa arat cat de mult ma ocrotit Dumnezeu si cat de mult s-a facut simtita prezenta Lui in incercari grele pe care le-am trecut.Inainte de toate trebuie sa va fac o mica introducere in locurile mele natale si in mediul in care am crescut.
Ma numesc Mocanu Florin,nascut in orasul Targoviste.Mare parte din copilaria mea mi-am petrecut-o la bunicii mei din comuna Dragomiresti(cca 15 km de Targoviste).Parca ma vad si acum cum eram,slab,cu burta mare imbuibata cu tot felul de boroghine pe care le mancam toata ziua de prin gradina bunicii.Mere verzi,prune ,zarzare,cirese si foarte rar mancare:).Parca eram un pui de tigan!Chiar si aratam asa pentru ca toata ziulica cat era de mare,eram pe drumul prafuit din spatele casei bunicii cu prietenii mei,jucandu-ma in colbul fin, cartoane (rupeam cutiile de chibrituri si luam partea de deasupra si de dedesupt pe care erau tiparite diferite imagini ,fiecare jucator punea unul sau mai multe cartoane intr-un cerc desenat in praful fin si apoi cu o lisie(lespede de piatra mica) aruncam spre ele de la o distanta de cca 3 metri incercand sa ochim cat mai bine teancul de cartoane.Daca nimeream teancul, tot ce iesea in afara cercului era luat de jucatorul respectiv)si multe altele de la care nu lipseam cu nici un chip.Va inchipuiti deci galagia si praful care se ridica in urma activitatilor noastre intense:)).Crescut intr-un mediu crestin,deoarece bunica mea,mama,unchi,matusi mergeau in fiecare duminica la biserica ,normal ca ma luau cu ei.Pe la varsta de 4 ani deja stiam o gramada de versete si cantari crestine.Pe la varsta de 5 ani din motive neintelese de mine pe atunci,mama mea a divortat de tatal meu.Dar copil eram si nu stiam ,asa ca nu m-a afectat prea tare....am sa continui maine seara,daca nu v-am plictisit deja:)

5 comentarii:

  1. Nu ne-ai plictisit,eu ii regasesc pe copiii mei in tine, in special Luis(9ani),care de fiecare data cand il privesc intr-un anume fel spune:

    "-Stiu, stiu, ma duc sa ma spal !"

    Astept continuarea Florin...

    RăspundețiȘtergere
  2. Îmi plac aceste evocări, aștept cu nerăbdare și alte episoade.

    Pupici geaninoși peste normă!

    RăspundețiȘtergere
  3. Mary,iti trezesc amintiri placute,cred:)Am sa continui,fie si numai pentru mine:)O seara minunata!

    RăspundețiȘtergere
  4. Sa-ti spun drept Geanina, si eu astept cu nerabdare sa-mi aduc aminte de locurile prin care am trecut si sa va transpun si pe voi imaginar in locurile colindate de mine:)Cu cat scriu mai mult cu att imi aduc aminte mai mult !O seara minunata si tie!

    RăspundețiȘtergere
  5. Ideea ta este foarte buna, asa ca bine faci ca o pui in practica.
    Noi ne jucam cu capace de bere. Si fiecare capac avea valoarea lui, in functie de marca de la care provenea.

    RăspundețiȘtergere

Scriu tot timpul ceea ce simt,faceti si voi la fel:)